Mn Mangan
Manganul (Mn) funcționează în principal ca parte a sistemelor enzimatice din plante. Activează mai multe reacții metabolice importante și joacă un rol direct în fotosinteză. Mn este component al enzimelor implicate în procesul respirator. Datorită influenţei sale asupra reducerii respiraţiei, manganul măreşte rezistenţa plantelor la secetă, iar ca urmare a relaţiilor sinergice şi antagonice cu alţi ioni contribuie la rezistenţa plantelor la conţinutul mărit de săruri solubile. Manganul accelerează germinarea și maturitatea, crescând totodată disponibilitatea fosforului (P) și a calciului (Ca).
Manganul este absorbit de către plantă sub formă de cation bivalent Mn2+
Știați că…
1
Fotosinteză
Manganul joacă un rol esențial în procesul de fotosinteză, influențând sinteza clorofilei.
2
Antagonisme dintre elemente
Deși carențele de Mn sunt adesea asociate cu valorea pH-ul ridicat al solului, acestea pot rezulta dintr-un dezechilibru cu alți nutrienți, cum ar fi calciul (Ca), magneziul (Mg) și fierul (Fe).
3
Consum majorat de Mn
Soia și grâul necesită în special mai mult Mangan decât multe culturi.
4
Carența de Mn in soluri
Deficiențele de mangan sunt cele mai frecvente întâlnite în solurile cu conținut ridicat de materie organică și în în solurile cu un pH alcalin.
5
Simptome de deficiență
Manganul este foarte imobil în plante, astfel încât simptomele deficienței apar mai întâi pe frunzele mai tinere, apariția unei nuanțe de galben între nervuri. Uneori apar o serie de pete negre maronii.
Ghid De Utilizare A Îngrășămintelor
Conţinutul total al Mn din sol este diferit, variind între 175 şi 3.215 ppm, în funcţie de tipul de sol . Conţinutul
mediu este de 500 ppm, însă Mn activ disponibil pentru plante reprezintă circa 5 – 13% din Mn total. Manganul eeste un element practi imobil în sol și în plantă, mobilitatea Mn creşte în solurile acide unde pot apărea fenomene de toxicitate la plante şi scade în solurile neutre-alcaline unde apar fenomene de carenţă în Mn.
În solurile cu exces de umiditate se asigură o mobilizare a Mn2+, apărut în urma reducerii din formele superioare de oxidare (Mn3+, Mn4+), dar datorită creşterii valorii pH concentraţia Mn în soluţia solului se poate reduce de până la 100 ori pentru creşterea pH-ului cu o unitate.
În sol se pot aplica doze de 6-20 kg Mn/ha, însă pentru stabilirea dozei exacte e necesară analiza prealabilă a solului și a țesutului vegetativ. Acolo unde sunt condiţii de retrogradare, îngrăşământul cu mangan se administrează în amestec cu sulfat de amoniu sau azotat de amoniu, clorură de amoniu sau potasiu. Un efect pozitiv în combaterea deficienţei de Mn îl au fungicidele de tip Maneb, Mancozeb, care conţin 20 şi, respectiv, 16% Mn.
Pentru prevenirea instalării carenţei de Mn se mai recomandă: fertilizarea cu îngrăşăminte cu N acidifiante, fertilizarea cu îngrăşăminte naturale, fertilizarea optimă cu îngrăşăminte cu P, evitarea supradozării îngrăşămintelor cu K, evitarea supraamendării solurilor acide, asigurarea unui regim aerohidric normal în sol, prin irigare şi drenaj. Tratarea curativă a plantelor care manifestă simptome ale carenţei de mangan se face prin stropiri repetate (3-6) cu soluţii care conţin 0,2-0,3% sulfat de mangan sau altă sare solubilă a manganului.
Simptome De Deficit
Carența în mangan. Simptomele deficienţei în Mn sunt asemănătoare cu cele ale Fe şi Mg, în sensul că duc la apariţia clorozei pe suprafaţa dintre nervurile frunzelor, cu deosebirea că în cazul Mn simptomele sunt vizibile pe frunzele tinere în timp ce în cazul deficienţei în Mg acestea apar pe frunzele bătrâne. La legume se manifestă pe frunzele tinere prin pete între nervurile frunzei asemănătoare carenţei în Mg.
Toxicitatea în mangan. Se manifestă prin pete brun închis (MnO2) în special pe frunzele bătrâne. Simptome cauzate de toxicitatea în Mn sunt: necrozarea cartofilor, necrozarea scoarţei pomilor fructiferi, în speacial a mărului.
Toate fotografiile sunt furnizate prin amabilitatea Institutului Internațional de nutriție a plantelor (IPNI) și de colectare a imaginii deficienței de nutrienți din culturi IPNI. Fotografiile de mai sus sunt un eșantion de o colectare mai mare, care oferă o eșantionare cuprinzătoare de sute de cazuri clasice de deficit de culturi de la parcele de cercetare și terenuri agricole situate în întreaga lume. Pentru acces la întreaga colecție, puteți vizita site-ul IPNI lui.