Mg Magneziu
Magneziul are un rol esenţial în nutriţia plantelor, participând la structura clorofilei şi luând parte la procesele de reglare a permeabilităţii celulare şi de activare a majorităţii sistemelor enzimatice ale organismului vegetal. Magneziu este asociat cu activarea unor enzime, favorizeză absorbţia şi translocarea fosforului, este implicat în transferul de energie fiind responsabil în mai multe reacţii de fosforilare, menţine echilibrul acidobazic al celulei, favorizează producţia de proteine, metabolismul carbohidraţilor.
Plantele preiau magneziu din sol sub formă de ioni (Mg2+).
Știați că…
1
Mobilitate
Magneziul este element nutritiv mobil în interiorul plantei și se deplasează cu ușurință din țesuturile mai bătrâne în cele mai tinere.
2
Perioada de vulnerabilitate
Plantele tinere au o capacitate mai scăzută de a lua magneziu. La început plantele folosesc magneziul din seminţe. Simptomele carenţei în magneziu apar la 10 (graminee) – 50 (leguminoase) de zile de la răsărire.
3
Fotosinteză
Magneziul este un factor central în procesul de fotosinteză, deoarece este prezent în nucleul fiecărei molecule de clorofilă.
4
Activitatea fosforului
Absorbția fosforului nu s-ar putea produce fără magneziu și invers. Deci, magneziul este esențial pentru metabolismul fosfaților, respirația plantelor și activarea mai multor sisteme enzimatice.
5
Carența de magneziu
Simptomele carenței de magneziu poate fi observată mai întâi pe frunzele mature.
Ghid De Utilizare A Îngrășămintelor
În sol, magneziul provine din rocile pe care s-a format solul şi se află în medie în cantitate de 0,05 % Mg (soluri nisipoase) şi 0,5 % Mg (soluri argiloase). Pe cernoziomuri conţinutul în magneziu este mai mare decât în podzoluri. Asimilarea mangneziului este direct influențată de valoarea pH-lui solului. La o valoare a pH-lui acidă (<5.8), disponibilitatea magneziului este afectată de aluminiu și hidrogen, iar la o valoare a pH-lui solului alcalină (>7.7), accesibilitatea magneziului e influențată de calciu.
Aplicarea fertilizanților cu Mg se realizează pe 2 căi în sol și foliar.
Pe sol se administrează Dolomita (CaCO3⋅MgCO3) o rocă cu un conținut sporit de calciu și magneziu care pe lângă faptul că servește drept sursă de magneziu pentru soluri, influențează și asupra pH-lui solului (amendament pentru solurile acide). Administrarea foliară a Mg se realizează la diferite culturi în mod diferit, iar tramentele pot fi mai multe, în caz de necesitatea. Necesitatea de fertilizare și doza și tipul de fertilizanți se stabilește în urma analizelor agrochimice ale solului și a țesutului vegetal.
Simptome De Deficit
Carența în magneziu. Un simptom tipic al deficienţei în Mg este cloroza între nervuri a frunzelor bătrâne, cloroze internervurale longitudinale, nervurile rămân verzi iar între acestea mezofilul se îngălbeneşte sau poate avea aspect marmorat. Dacă deficienţa este severă, ţesuturile frunzelor capătă culoare galben-uniform, apoi se brunifică şi se necrozează. Frunzele sunt mici şi se rup uşor, sunt fragile. Ramurile se rup uşor iar frunzele cad timpuriu. Varietatea manifestării simptomelor diferă în funcţie de specie.
Toxicitatea în magneziu. Este rar întâlnit pe solurile saline cu conţinut ridicat în sărurile acestui element, în acest context poate fi considerat la fel de toxic ca şi Na şi mult mai toxic decât Ca, datorită fenomenului de antagonism cationic Ca/Mg. Toxicitatea magneziului poate fi prevenită prin aplicarea unor amendamente cu calciu.
Deficit de Magneziu în grâu
Toate fotografiile sunt furnizate prin amabilitatea Institutului Internațional de nutriție a plantelor (IPNI) și de colectare a imaginii deficienței de nutrienți din culturi IPNI. Fotografiile de mai sus sunt un eșantion de o colectare mai mare, care oferă o eșantionare cuprinzătoare de sute de cazuri clasice de deficit de culturi de la parcele de cercetare și terenuri agricole situate în întreaga lume. Pentru acces la întreaga colecție, puteți vizita site-ul IPNI lui.