B Bor
Borul, sub formă de compuşi organici, este implicat în glicoliza şi biosinteza glucidelor, în biosinteza bazelor organice azotate (uracil, adenină), a acizilor ribonucleici, a hormonilor vegetali şi a proteinelor. De asemenea, influenţează pozitiv funcţionarea membranelor celulare şi a meristemelor de creştere, prin înlesnirea transportului hidraţilor de carbon, participă la procesele de respiraţie. Borul influenţeaza absorbţia calciului şi echilibrul nutritiv al acestuia în plante. Este vital pentru zonele din plante cu o creştere intensivă, cum ar fi vârfurile rădăcinilor, frunzele nou aparute şi în dezvoltarea mugurilor. Îmbunătăţeste transportul zaharurilor din frunze în fructe şi tuberculi. Este esenţial în furnizarea zaharurilor necesare creşterii rădăcinilor şi pentru dezvoltarea normală a nodozităţilor leguminoaselor. ajută la creşterea producţiei de flori, la lungirea şi germinarea tuburilor cu polen. Este cunoscut pentru proprietăţile antifungice, studiile arătând că sfecla de zahăr tratată cu bor este mult mai puţin sensibilă la infecţia cu Sclerotium rolfsii decât plantele netratate.
Borul este absorbit de către plante sub formă de acid boric nedisociat (H3BO3) sau sub formă de ion borat H2BO3-.
Știați că…
1
Formarea fructelor
Borul este unul din micronutrienţii vitali în formarea şi dezvoltarea fructelor şi seminţelor.
2
Doza optimă
Hotarul dintre carență și toxicitate la bor este foarte mic decât în cazul altor nutrienți esențiali. Doza aplicată trebuie să fie justificată prin analize agrochimice.
3
Pereți celulari
Deși este necesar în cantități mici, borul este o componentă de bază a pereților celulari.
4
Transportator
Element cheie în transportul carbohidraților din frunze în fructe şi tuberculi.
5
Carență
Deficiențele de bor sunt mai accentuate în perioadele de secetă, când activitatea de sistemului radicular este redusă.
Ghid De Utilizare A Îngrășămintelor
Conţinutul total al borului în sol oscilează într-un interval foarte larg, de la 10 la 145 ppm, valoarea minimă aparţine psamosolurilor, iar cea maximă solurilor sărăturate. Frecvent, conţinutul total în bor al solului oscilează într-un interval mai îngust, de la 20 ppm la 60 ppm, cu o valoare medie de 40 ppm.
Important pentru nutriţia plantelor este borul din soluţia solului, care devine inaccesibil în condiții de secetă îndelungată. O atenție sporită necesită a fi acordă necesității și dozei de aplicare a fertilizanților cu bor, dat fiind faptul că hotarul dintre carență și toxicitatea este foarte aproape. Pentru o administrarea argumentată a borului este necesară mai întâi de toate analiza solului și a țesutului vegetativ. Doza aplicării fertilizanților cu bor se va face strict conform fișei recomandărilor din buletinul de analiză. În caz de depistare a carențelor, tratementele se fac foliar sau pe sol prin intermediul sistemul de fertirigare.
Simptome De Deficit
Carența în bor apare târziu în vegetaţie, moment în care nu mai pot fi corectate, consecinţa fiind compromiterea unei bune părti a recoltei. Carența apare atunci cand nivelul borului în frunze este sub 20 ppm. Carenţa în bor provoacă distrugera apexului terminal al tulpinii principale, ceea ce duce la dezvoltarea lăstarilor secundari. La sfecla pentru zahăr simptomele carenţei apar târziu în sezon, la baza coletului, peţiolul frunzelor din rozetă se brunifică, brunificarea avansează în rădăcină, atacând ţesutul şi producând aşa numita putrezire a inimii sfeclei de zahăr. Aceste rădăcini au conţinut scăzut de zaharoză. provoacă putregaiul cenuşiu la conopidă. deficienţele apar în principal la pomii fructiferi la fructe (pătarea cafenie a caiselor), însă pot afecta şi ramurile tinere care se usucă.
Excesul în bor apare pe fondul aplicărilor excesive a îngrăşămintelor cu B, în zone aride sau semiaride, acolo unde apa de irigare are un conţinut ridicat în B (mai mare de 1-2 ppm). Îngălbenirea vârfului frunzei, urmată de necrozare graduată a vârfurilor şi a marginilor care se întinde până la nervura principală. Frunzele se usucă şi pot cădea timpuriu.
Toate fotografiile sunt furnizate prin amabilitatea Institutului Internațional de nutriție a plantelor (IPNI) și de colectare a imaginii deficienței de nutrienți din culturi IPNI. Fotografiile de mai sus sunt un eșantion de o colectare mai mare, care oferă o eșantionare cuprinzătoare de sute de cazuri clasice de deficit de culturi de la parcele de cercetare și terenuri agricole situate în întreaga lume. Pentru acces la întreaga colecție, puteți vizita site-ul IPNI lui.