Ni Nichel

Nichelul (Ni) a fost adăugat pe lista de nutrienți esențiali ai plantelor la sfârșitul secolului XX, deoarece îndeplinește un rol important în sinteza unor enzime esențiale în creșterea și dezvoltarea plantelor precum fi ureaza, hormonilor antistres (auxine, citochine și gibereline).
Plantele absorb Nichelul ca cation divalent Ni⁺². Este necesar în cantități foarte mici, nivelul critic fiind de aproximativ 1,1 părți pe milion.

Știați că…

Ghid De Utilizare A Îngrășămintelor

Din cele mai răspândite elemente  în scoarța terestră, nichelul ocupă locul patru și  cuprinde aproximativ 3% din compoziția crustei terestre. Concentrația totală de Ni variază de obicei între 5 și 500 mg/kg, iar în apropierea uzinelor metalurgice poate varia între 24.000 și 53.000 mg/kg.  Concentrația mare de nichel din sol nu este garantul lipsei simtomelor de carență, deoarece numai cationul bivalent de nichel (Ni2+) este forma disponibilă de Ni pentru plante, care se oxidează ușor și devine indisponibilă. Astfel, plantele cultivate pe soluri cu pH ridicat sunt mai vulnerabile la deficiența de Ni. În plus, utilizarea excesivă de Zn și Cu poate induce deficiență de Ni în sol, deoarece aceste trei elemente au un sistem comun de absorbție. Aplicarea abundentă a amendamentelor calcaroase, sporește excesiv creștera pH-ului, și influențează deasemenea asupra disponibilității Ni pentru plante. Astfel, pe solurile care au un pH ridicat, poate fi necesară fertilizarea cu Ni pentru a asigura o calitate și un randament bun al culturii.
Doza aplicării fertilizanților cu nichel se va face strict conform fișei recomandărilor din buletinul de analiză. În caz de depistare a carențelor, tratementele se fac foliar sau pe sol prin intermediul sistemul de fertirigare.

Simptome De Deficit

Carența în Ni, se manifestă ca simptom morfologic la unele specii de arbori și plante decorative, prin o dezvoltarea anormală a frunzelor  ca formă de „urechei de șoarece”. Una din cele mai expuse culturi la carența de Ni este Nucul și se manifestă prin  cloroză și necroză a vârfurilor frunzelor. Aceste simptome sunt legate de toxicitatea acidului oxalic și lactic, care se acumulează din cauza perturbării metabolismului carbonului asupra căruia influențează puternic ionul bivalent de Ni. Cercetările au demonstrat că nucul supus artificial unei carențe de Ni au acumulat de două ori mai mulți acizi organici dăunători decât plantele cu nivel optim de Ni,  acidul lactic a crescut de 3,2 ori, iar acidul oxalic a crescut de 2,4 ori. Aceste acumulări au perturbat sinteza mai multor acizi organici în alți metaboliți necesari creșterii și dezvoltării normale. Aceaste perturbare a metabolismului carbonului în unele cazuri poate fi asociată și cu reducerea rezistenței plantelor la anumite boli.

Toxicitatea în Ni, Nichelul este un element greu și este puternic fitotoxic la o concentrație mai mare. La mai multe plante Ni produce modificări în activitatea enzimatică. Cele mai frecvente simptome ale toxicității nichelului la plante sunt inhibarea creșterii, inducerea cloroză, necroză și ofilire. Nichelul influențează puternic reacția metabolică la plante și are capacitatea de a genera radicali de oxigen care pot provoca stres oxidativ.
Nivelurile crescute de Ni pot inhiba diviziunea celulară în țesuturile meristematice ale sistemului radicular. Studiile au domonstrat că nivelul ridicat de Ni are un efect negativ asupra fotosintezei și respirației. Toxicitatea în Ni induce o scădere a conținutului de apă din speciile mono și dicotilidonate.

Deficit de Nichel

Toate fotografiile sunt furnizate prin amabilitatea Institutului Internațional de nutriție a plantelor (IPNI) și de colectare a imaginii deficienței de nutrienți din culturi IPNI. Fotografiile de mai sus sunt un eșantion de o colectare mai mare, care oferă o eșantionare cuprinzătoare de sute de cazuri clasice de deficit de culturi de la parcele de cercetare și terenuri agricole situate în întreaga lume. Pentru acces la întreaga colecție, puteți vizita site-ul IPNI lui.