Simptomele afectării fructelor de tomate de putregaiul rădăcinii, tulpinii şi fructelor –
Colletotrichum coccoaes
Aspectul general:
Afectează în spaţii protejate şi câmp deschis. În teren protejat pe fructele verzi apar pete mari, de culoare brună-verde, cenuşie. Petele bine dezvoltate au marginile neregulate, imprecis conturate, sunt umede, moi, netede şi au culoare verde-cenuşie. Putregaiul care apare pe fructele coapte este, de regulă, umed şi moale, brun închis şi zonat concentric. La suprafaţa ţesuturilor atacate apare uneori un mucegai care se dezvoltă rapid în condiţii favorabile. În plantaţiile din câmp deschis – boala se manifestă de regulă pe fructele coapte, prin apariţia unor pete mici, circulare, uşor adâncite, umede şi moi. Mai târziu, petele devin depresionare, au culoare negricioasă şi sunt cu chenar concentric. La suprafaţa petelor se formează numeroase pustule negricioase care reprezintă fructificaţiile ciupercii. În condiţii de umiditate atmosferică ridicată ele se acoperă cu mase de spori roz-portocalii. Petele bine dezvoltate ajung la diametrul de 1,2 cm şi putrezirea progresează în pulpa fructelor. Uneori atacul apare pe frunze sub forma unor pete de culoare neagră înconjurate de o doză galbenă. Cele mai susceptibile sunt frunzele îmbătrânite. Pe rădăcină atacul se manifestă sub forma unui putregai uscat. La suprafaţa ţesuturilor bolnave se formează numeroşi scleroţi mici şi negri. În spaţiile protejate în cazul îndesirii plantelor şi execes de umiditate pe fon de temperaturi înalte la fel se manifestă acest patogen prin apariţai pe fructele verzi a petelor mari, de culoare brună-verde, cenuşie. Petele bine dezvoltate au marginile neregulate, imprecis conturate, sunt umede, moi, netede şi au culoare verde-cenuşie. Putregaiul care apare pe fructele coapte este, de regulă, umed şi moale, brun închis şi zonat concentric. La suprafaţa ţesuturilor atacate apare uneori un mucegai care se dezvoltă rapid în condiţii favorabile.
Prevenire şi combatere.
În sere şi solarii obligatoriu după cultura precedentă se înlătură resturile vegetale şi se stropeşte solul cu soluţie de 1–2% de piatră vânătă. În baza metodei de determinare-avertizare se urmăreşte evoluţia ciupercii şi momentul de proiectare a conidioforilor. Germinarea conidioforilor şi producerea infecţiilor este determinată de temperaturi de 15–20oC şi umiditate relativă de aproximativ de 100%, la prezenţa apei libere. În sere, solarii şi camp obligator se va respecta rotaţia şi alternarea culturilor, iar la apariţia bolii în sere şi solarii, temperatura se va ridica la 25–28oC şi se va reduce umiditatea relativa sub 85–90%.
Executarea tratamentelor chimice cu produsele fitosanitare recomandate.