Ofilirea (fuzarioza) castraveţilor – Fusarium oxysporum sp. cucumis, ofilirea pepenilor verzi – Fusarium oxysporum f. sp. niveum şi ofilirea pepenilor galbeni – Fusarium oxysporum sp. melonis (în sere şi solarii).
Aspectul general:
În funcţie de temperatură, fuzarioza poate avea o evoluţie rapidă sau lentă. În cazul ofilirii cu evoluţie rapidă plantele mor în câteva zile, fără ca frunzele să-şi schimbe culoarea normală, verde. La baza plantelor bolnave apar benzi de culoarea rafiei, care se extind pe o lungime variabilă până la 80–90 cm înălţime. În cazul evoluţiei lente, pe frunze apar zone de îngălbenire situate la vârful lor, pe margini sau cel mai frecvent între nervuri. Peţiolurile frunzelor se îngălbenesc şi se brunifică, se zbârcesc şi se usucă, iar frunzele moarte atârnă în lungul tulpinii. Boala începe întotdeauna de la frunzele inferioare şi progresează lent spre cele superioare. Pe secţiuni transversale sau longitudinale, în rădăcinile şi tulpinile plantelor atacate se observă brunificarea pereţilor vaselor conducătoare.
Prevenire şi combatere.
Respectarea rotaţiei şi alternarea culturilor cu excluderea culturilor din aceiaşi grupă (cucurbitacee). Producerea şi plantarea răsadului sănătos, tratarea sau mocirlirea răsadului cu fungicide înainte de plantarea în sol.
Executarea tratamentelor chimice cu produsele indicate: Primul tratament profilactic la început de formare a fructelor, al doilea la necesitate la creşterea intensă a fructelor.