Unul din cei mai răspîndiți și periculoși dăunători ai sfeclei pentru zahăr.
Se manifestă începînd de la răsăritul plantelor. Adulții retează de la colet plantele tinere şi rod neuniform atât frunzele cotiledonate cât şi cele adevărate, ca urmare plantele pier iar plantaţiile sunt compromise. Larvele atacă plantele mai dezvoltate, rădăcinile în care rod cavităti, sau fac galerii de diferite forme şi mărimi, în care se instalează microorganismele patogene care favorizează putrezirea rădăcinilor. Plantele atacate stagnează în creştere, au o productivitate scăzută, iar la invazii puternice pot fi compromise.
Prevenire şi combatere.
Printre măsurile de profilaxie şi terapie care pot asigura o creştere normală a sfeclei pentru zahăr sunt:
- pregătirea calitativă a solului înainte de semănat;
- folosirea materialului semincer sănătos şi bine tratat cu unul din produsele de uz fitosanitar recomandat şi autorizat;
- efectuarea semănatului în termene optime pentru cultură;
- izolarea câmpurilor semincere de cele de producţie la cel puţin 1 km distanţa unul de altul;
- respectarea rotaţiei culturilor cu revenirea pe acelaşi teren după 3-4 ani;
- utilizarea fertilizanţilor autorizaţi şi recomandaţi pentru cultura sfeclei pentru zahăr în Republica Moldova;
- colectarea şi distrugerea rămăşiţelor vegetale atacate la sfârşitul perioadei de vegetaţie;
- curăţarea şi dezinfectarea depozitelor;
- evitarea culturii sfeclei pentru zahăr pe terenurile alcaline şi uscate;
- folosirea soiurilor rezistente;
- aplicarea la timp, în perioada de vegetaţie a măsurilor de combatere utilizând unul din produsele de uz fitosanitar recomandat şi autorizat.