Simptomele de afectare a castraveţilor de antracnoză – Colletotrichum lagenarium
Aspectul general:
Afectează la castraveţi, pepeni galbeni, pepeni verzi şi dovlecei din câmp). Atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor: frunze, tulpini, fructe. Imediat după răsărire, pe cotiledoane şi pe hipocotil se formează pete galben-verzui, apoi brune, la început superficiale, apoi adâncite în ţesuturi care, în condiţii favorabile atacului, determină moartea plăntuţelor. Pe frunzele adevărate petele au culoare verzuie, apoi brun-roşcată sau brună, sunt mari şi au formă neregulată. În evoluţia ulterioară a bolii acestea confluează şi cuprind suprafeţe mari din frunze, care se necrozează şi se usucă, iar plantele sunt defoliate treptat. Atacul specific se manifestă însă pe fructe, sub forma unor pete mari, circulare, de 1–2 cm în diametru, de culoare gălbuie, apoi brun-cenuşie, adâncite în epicarp. Când umiditatea atmosferică este ridicată, în dreptul petelor apar fructificaţiile ciupercii sub formă de lagăre de conidiofori şi conidii. Acestea se dezvoltă subcuticular, au culoare roz, pe vreme secetoasă sunt dispuse concentric şi poartă denumirea de acervuli. Ţesuturile din dreptul petelor se înmoaie şi putrezeşte repede, acest proces fiind favorizat de suprapunerea unor ciuperci saprofite aparţinând genurilor Rhizopus, Macrosporium, Alternaria, Bothrytis, Sclerotinia şi Fusarium.
Prevenire şi combatere.
Tratarea sau mocirlirea răsadului cu fungicide înainte de plantarea în sol. Primul tratament profilactice se execut în cazul evoluării condiţiilor de cultivare spre apariţia condiţiilor prielnice de dezvoltare a patogenului: temperatura în jur de 25oC şi umiditate relativă a aerului de 95%, la pretenţa apei libere.
La evoluarea condiţiilor de cultivare spre apariţia condiţiilor prielnice de dezvoltare a patogenului se aplică primul tratament de profilaxie cu produsele contra manei (Pseudoperonospora cubensis), care sunt efective şi pentru combaterea acestui patogen.